România este una din ţările cu o contribuţie însemnată în dezvoltarea aviaţiei mondiale. Ingineri de renume ca Vuia, Vlaicu sau Coandă au ghidat practic primii paşi timizi ai umanităţii in aer. Aparatele lor de zbor, construite Dumnezeu ştie cum şi cu câte eforturi financiare, au constituit adevarate repere pentru naţiunile puternice, acestea adoptând rapid noile tehnologii puse la punct de savanţii români.

Faptul că aviaţia a trezit un interes atât de viu in ţara noastra, a făcut ca guvernanţii din acea perioada, în special cei ce au venit la putere după Primul Război Mondial, sa se gândească serios la implementarea unei Industrii Aeronautice in România. În anul 1923, în Bucureşti, este înfiinţată Societatea pentru Exploatări Tehnice (SET), având ca baza atelierele ce au aprovizionat aerodromurile din Capitală in timpul conflagraţiei. O singura companie era însă mult prea putin, aşa că doi ani mai târziu, în 1925, ia fiinţă Industria Aeronautică Română, având sediul si hangarele la Ghimbav, Braşov. În cele din urmă, în anul 1932, tot în Bucureşti este înfiinţată şi Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Româneşti (ICAR).

Perioada interbelică este una extraordinară pentru industria aeronautică de la noi. Chiar dacă fondurile lipsesc de cele mai multe ori, inginerii, tehnicienii şi tot personalul acumulează experienţă an după an. Din păcate, forurile conducătoare preferă ca în companiile noastre să se construiască preponderent avioane străine, sub licenţă. Aşa apar in dotarea FAR Potez Po-25, Fleet F10 G, Plz-11, Plz-24, SM-79 şi lista ar putea continua. Chiar şi aşa, in ajunul celui de-al doilea război mondial la Braşov se afla unul din cele mai performante institute de aeronautică din estul Europei. În 1939, de la Braşov, apare super-vânătorul IRA-80, clasat de experţii acelei perioade în primele 3 avioane de acest tip din lume! Tot la IAR a fost contruit sub licenţă germană, începând cu 1943, Me-ul 109.

Venirea comuniştilor la putere în România a însemnat practic demilitarizarea întregii ţări. Uzina de la Braşov a fost dezafectată (multe voci susţin că absolut tot ce era la IAR a fost încărcat în vagoane şi transportat în Rusia), în locul ei aparând o fabrică de tractoare! Lucrurile au stat la fel şi în Bucureşti, păstrându-se doar câteva utilităţi pentru întreţinerea aparatelor ramase în inventarul Forţelor Aeriene.

Un prim semn bun în ceea ce priveşte industria aeronautică a venit în 1953, odată cu înfiinţarea Aerostar (iniţial URA, apoi IRAv, apoi IAv), la Bacău. Întreprinderea se ocupa cu întreţinerea si repararea noilor aparate de zbor ce intrau in dotarea aviaţiei militare, toate de provenienţă rusă, binenţeles. Braşovul reintră în circuitul aeronautic la finalul anului 1970, atunci cănd guvernele României si Franţei semnează un acord de producere în ţara noastră a elicopterului Alouette III, pentru ca în 1974 să se obţină licenţa şi pentru Puma.

Avioane Craiova este înfiinţată în 1972 pentru prima mare lovitură a industriei româneşti de după 1939. Colaborarea cu yugoslavii de la SOKO aduce pe scena aviaţei mondiale aparatul de atac la sol şi recunoaştere IAR-93. Binenţeles că pentru producerea acestuia au fost angrenate si uzinele de la Braşov şi Bacău. Tehnicienii români păreau de neoprit, acum că şi s-a dat ocazia de a-şi demonstra capacitatea de proiectare şi construcţie. Proiectul IAR-95 a apărut aşadar firesc, însă a fost întrerupt brusc în anii 80 din cauza lipsei de resurse, la fel cum a fost abandonat şi proiectul IAR-109, avion de antrenament de ultimă generaţie.

Cu toată lipsa de fonduri şi chiar de interes din perioada 1945-1989, industria aeronautică română iese din comunism cu capul sus:

- 2 modele avioane militare competitive, IAR-93 si IAR-93, ultimul fiind considerat la fel ca în 1939 în top 5 al aparatelor de antrenament existente în acel moment pe glob.

- 2 modele de elicoptere prodise sub licenţă franceză, IAR 316 şi IAR 330.

- mai multe modele de aparate utilitare, sportive şi de agrement

- două proiecte îndrăzneţe de aparate militare.

Cam asta era situaţia în 1990… (va urma)

Bănel Nicoliţă a vizitat-o ieri în spital pe Cosmina Păun, o tînără karatistă bolnavă de leucemie

- Bună, Cosmina…
- Hei, bună!
- Ştii …
- Nici nu îţi poţi închipui cît mă bucur că ai venit! Îţi mulţumesc mult de tot.
- Am auzit povestea ta şi am fost tare impresionat. De-asta ..
- E o surpriză extraordinară.
- Uite, îţi promit că voi juca pentru tine meciurile următoare.
- Păi, dacă mă fac bine, îţi promit şi eu că vin să te văd într-un meci. La Steaua sau la echipa naţională. Eşti un om bun …

Bănel Nicoliţă, băiatul ăla care aleargă pînă scoate sufletul din adversari, pare să fi rămas fără aer în plămîni. Încearcă să-şi regleze respiraţia, în timp ce-şi aranjează stînjenit halatul verde pe care i-l dăduse o asistentă înainte de a ajunge la salonul Cosminei.

Adică la etajul 5 al spitalului Marie Curie din Bucureşti. Etajul dramelor, pentru că aici zilele nu se împart în ore, minute şi secunde, ci în speranţe, speranţe şi speranţe. Speranţele copiilor bolnavi de leucemie. Cosmina Păun are 15 ani, nişte ochi mari şi luminoşi şi o mare cumpănă de trecut. De 6 luni casa ei este aici, în acest salon. Pentru că în mai a fost diagnosticată cu leucemie mieloblastică acută, o boală teribilă.

Citostatice + operaţie
Leucemia mieloblastică acută este un tip de cancer al sîngelui şi al măduvei osoase. Acest tip de cancer se agravează rapid dacă nu este tratat. Este cel mai obişnuit tip de leucemie la adult. “Este nevoie de cură cu citostatice, apoi trebuie intervenţie chirurgicală. Una foarte scumpă”, spun medicii.

Cosmina lăcrimează acum. E la 2 metri de Bănel, fotbalistul pe care-l admiră cel mai mult. N-are voie să se apropie, trebuie să stea izolată în salon, alături de mama sa, cea care îi e alături în fiecare minut de jumătate de an. Stelistul a vrut să-i aducă un buchet de flori Cosminei, dar medicii i-au spus că e interzis, “orice factor extern îi poate provoca alergii care se pot agrava apoi”.

- Uite, ţi-am adus un tricou de-al meu. M-am şi iscălit aici, pe piept.
- Mulţumesc mult încă o dată! E o surpriză extraordinară că ai venit …

Un zîmbet rătăcit apare pe faţa Cosminei. Dimineaţă i-a fost foarte rău, zic doctorii. Nu ştia de surpriza pregătită de Gazeta Sporturilor şi de Ştirile Sportive ale Antenei 1. Acum, văzîndu-şi aşa aproape fotbalistul preferat, s-a înviorat.

În urmă cu cîteva luni era la fel de ageră ca Bănel. Făcea karate, era legitimată la un club din Mizil şi luase centura albastră. Boala a venit de niciunde, “poate că a suferit prea mult acum doi ani, cînd tatăl ei ne-a dat afară din casă”, zice mama fetei. Acum, tot universul Cosminei s-a îngrămădit în acest salon de spital. Citeşte, se uită la TV, se mai joacă pe laptop. În rest, tratament şi speranţe. Plus zîmbetul de ieri.

Are nevoie de 150.000 de euro
Pentru a se vindeca de leucemie, Cosmina are nevoie de un transplant de maduvă. “Asta se poate face doar în străinătate. Am vorbit deja în Italia, dar costă foarte mult: 150.000 de euro”, spune mama ei.

- Ţi-am mai zis că îţi mulţumesc pentru vizită, nu?
- Stai liniştită. Am venit din suflet.
- Mulţumesc.
- Trebuie să lupţi ca să treci peste toate probleme. Eu sînt alături de tine şi sînt convins că vor veni şi momente frumoase în viaţa ta. Tu să fii tare, da?
- Da. Încerc …

Bănel se urneşte din loc oftînd. Iar derbyul Steaua – FC Vaslui, de duminică, va începe cu o mînă întinsă către Cosmina. Toţi fotbaliştii roş-albaştrilor vor purta tricouri imprimate cu mesaje care vă îndeamnă s-o ajutaţi pe fata cu ochi mari şi luminoşi. Ajutor pe tabelă
Steaua, Dinamo, Rapid şi Timişoara au promis că vor încerca s-o ajute pe Cosmina. Cum? Afişînd pe tabela de marcaj, la meciurile de pe teren propriu, mesajul “Nu fi indiferent! Împreună putem salva o viaţă!” şi numărul de telefon 0900.900472, din reţeaua Romtelecom, la apelarea căruia se donează automat 2 euro în contul tinerei karatiste.

Gloriile alături de ea
La iniţiativa ziarului Libertatea, mai mulţi foşti mari sportivi şi-au donat diverse obiecte (echipamente, medalii) care vor fi vîndute la o licitaţie, iar banii obţinuţi vor intra în contul Cosminei. Printre cei care au participat se numără Camelia Potec, Maricica Puică, Nadia Comăneci, Alina Dumitru, Mihai Leu, Cătălina Ponor, Silvia Stroescu, Octavian Belu, Marian Drăgulescu.

Bănel Nicoliţă, mijlocaş Steaua
“Am făcut din suflet acest lucru. Am plecat de jos şi ştiu cum este atunci cînd treci prin momente dificile. Îmi doresc din inimă să o revăd pe Cosmina, într-o ipostază fericită”

Bănel Nicoliţă, mijlocaş Steaua
“Voi face tot ceea ce îmi stă în putinţă să ajut astfel de copii, pentru că au poveşti impresionante. Sper că Dumnezeu va avea grijă de ei”

Conturi deschise pentru Cosmina
RON: RO 97 RZBR 0000 0600 1005 2891
EURO: RO 57 RZBR 0000 0600 1205 5885
USD: RO 71 RZBR 0000 0600 1205 9416
RAIFFEISEN BANK
sursa: http://www.gsp.ro/gsp-special/superreportaje/omul-care-aduce-zimbetul-165010.html

Continuam “intermezzo-ul” muzical (tare asta ) cu inca o bijuterie din muzica. Battlefield-ul lui Jordin Sparks il stie foarte multa lume. Atat de multa, incat stadionul lui Dallas Cowboys a fost plin la o asemenea cantare; 80.000 de locuri, ba chiar 110.000 dupa alte surse, plus cateva mii pe gazon e treaba serioasa, o treaba pe care ai nostri nu o reusesc nici macar la un concert moca in care presteaza 20 de nume grele

In fine, deci Jordin Sparks asistata de Jonas Brothers canta fantastic Battlefield in fata a peste 100.000 de oameni. Nu-i asa ca e tare?

Trupul meu intreg

Habar n-am cum de nu stiam de melodia/poezia asta. Adevarul e ca, intr-un fel, imi pare rau ca n-am pins perioada aia boema, in care chitara si vocea faceau sa rasune o plaja sau un munte iar un foc de tabara lumina fenomenal acel loc si pe cei prezenti.

In fine, trecem peste. Deci:

E o lumanare

Dar eu sunt flacara intr-un cer straveziu

Ca pasarile mort voi cantari mai greu decat viu

Ca pasarile mort voi cantari mai greu decat viu.

Ochiul arzand

Se hraneste din ceara

Si face un strop de roua fierbinte

Odata am stiut sa zbor, odata

Dovada n-am dar imi aduc aminte

Odata am stiut sa zbor, odata

Dovada n-am dar imi aduc aminte.

Trupul meu intreg

E o lumanare

Dupa ce se va fi scurs toata in tarana

Si flacara se ve topi-n albastru

Veti mai simti o arsura pe mana

Si flacara se ve topi-n albastru

Veti mai simti o arsura pe mana.

Ochiul arzand

Se hraneste din ceara

Si face un strop de roua fierbinte

Odata am stiut sa zbor, odata

Dovada n-am dar imi aduc aminte

Odata am stiut sa zbor, odata

Dovada n-am dar imi aduc aminte

Dovada n-am dar imi aduc aminte.

Bun, si acum un mega-bonus. Se cheama Arsura si e cantata fabulos de Adi Ivanitchi:

http://www.trilulilu.ro/an22ro/273d978ab0f458

Revin cu o melodie pe zi… de fapt, ar trebui sa-i zic o melodie geniala la un interval oarecare de timp

In fine, trecem peste. Azi ne desfatam auzul cu, rara avis, romani domnilor! (si doamnel, sa nu par misogin). Deci, el se numeste Adrian Igrisan si e solistul Cargo dupa plecarea lui Kempes. Ea e Maria si a concurat o data la Megastar… mai multe nu stiu deci nu intrebati. Nici nu e asa important ce stiu despre ei, fenomenal e ce a iesit din colaborarea lor.

Deci, se cheama It’s all coming back to me, original e cantata de Meat Loaf, dar baiatul si fata din Romania dau clasa oricui cu acest cover de nota 9,5 (sic! sunt prea exigent)

Trebuie sa spun de la inceput, am citit nenumarate carti,  vazut “n” filme in care diferiti indivi si individe incercat sa-si marturiseasca unul altuia cele mai profunde si nobile sentimente de care este capabil omul. De la simplul si totusi cuprinzatorul “te iubesc” pana la implicarea diferitelor  divinati sau a astrilor ceresti in declaratie. Unii au reusit sa fie chiar convingatori, altii mai putin.

Acum vreau sa va arat si voua, dupa principiul dam din mana in mana sa ajunga la toata lumea,  cea mai frumoasa declaratie de dragoste din cate exista in lumea asta:

“Discutia noastra amabila se desfasoara cu pauze mari, faem sensul giratoriu din piata Aviatorilor. Traversez intinderea vasta de piatra, opresc langa bordura, ma rasucesc spre fata, ii arat silueta stinghera a militianului care masoara cu pasi rari cercul magic din piatra alba.

- Daca vrei sa te certi, cearta-te cu dansul. Astept aici.

- Pot sa te intreb ceva?

Sfioasa, grijulie, tandra, ca o pisica de mare clasa. Bruste si obositoare trecerile astea de la o stare la alta, pluteste ceva in aer, miau.

- Poftim.

- De ce nu intebi ce-i cu mine?

- Acum trei zile ai spus ca… ma poticnesc, ma lovesc cu mana peste gura: ce-i cu tine?

- Ma gandeam, incepe Irina. Acum o saptamana, dupa ce decolasem de la New York, stateam pe intervalul dintre scaune si ma gandeam la tine. Un tip din Martinica tocmai ceruse un Martini. M-am dus sa i-l aduc si acolo, la oficiu, printre sticlele cu etichete multicolore, mi-am dat seama ca ar fi destul de greu fara tine. Simplu.

- Asta-i tot? intreb, ma destind deodata, linistit si nerusinat de sigur pe mine.

- Cum “tot”? se revolta Irina.  E foarte greu.

- De ce?

- Creeaza obligatii.

- Stiu, spun, incerc sa-i vad ochii, stewardesa cea neagra a lasat capul in piept, parul ii curge ca o cascada acoperind fruntea, ochii, nasul, singurul lucru pe care-l pot vedea e tricoul care se agita furtunos. Stiu, pentru ca mie de mult mie greu fara tine.

Si intreb, abia misc buzele golite de sange, dar trebuie, sunt lucruri care nu pot fi lasate nelamurite.

- Vrei sa terminam?

Irina inalta capul, cascada neagra de par unduios se desface in doua valuri, ochii fetei ma privesc asa cum nu am visat sa fiu privit vreodata.

- Nu, zambeste Irina, dar zambeste frumos, cu dintisorii ei perfecti, cu ochii ei intunecati, putin neincrezator in coltul pleoapelor – parca nu ar fi convinsa ca i se cuvine tortul acela mare, caruia asa rar i se spune fericire. Nu, zambeste fata, ochii privesc calmi, putin incetosati, ca printr-o boare fina, dispar sub privirea ei, curg in mine fara sa am de ce sa ma agat – nu vreau sa terminam. Eu una sunt gata sa fac si prostia cealalta.

(Doru Davidovici – Celula de Alarma, Editura Eminescu, 1979)

Ei, cum e? Asa e ca bate Titanicu’, Pe Aripile Vantului, sau orice altceva? Asa e ca oamenii astia doi nu-si bat joc de sentimente si, chiar daca le exprima in cel mai simplist si neinflorat mod cu putinta, lucrul care ii leaga e mai puternic decat orice declaratie a marelui Don Juan?

Nu-i asa ca si tu ti-ai dori ca la un moment dat din viata  asta, cineva sa-ti spuna “mi-ar fi greu fara tine” si sa te priveasca asa cum visai doar sa fii privit?

Sambata, 19 septembrie 2009, de la ora 12.00, la Aeroclubul “Constantin Manolache”, din Deva, va avea loc lansarea volumului “Vlaicu”, scris de istoricul de aviatie Dan Antoniu, pentru marcarea a 96 de ani de la primul zbor realizat cu un planor construit de pionierul aviatiei romanesti, Aurel Vlaicu.

Evenimentul va cuprinde si un program aviatic de exceptie, prezentat de pilotii Aeroclubului Romaniei. Pentru prima data in Romania, o formatie de doua planoare va prezenta un program de acrobatie pe muzica ascultata de publicul de la sol. Planoarele vor lasa si celebrele linii pe cer, specifice avioanelor de acrobatie cu fumigene, ceea ce va constitui o alta premiera nationala. “Am considerat oportuna lansarea cartii scrise de domnul Dan Antoniu la Deva pentru ca orasul de la poalele Cetatii se afla in imediata apropiere a satului natal al lui Aurel Vlaicu. Credem cu tarie ca aviatia romana si, cu precadere, punctele sale de plecare, ar trebui intens promovate, astfel incat noile generatii sa stie ca Romania a dat oameni de valoare.

Am gasit sprijin la Aeroclubul Romaniei si, implicit, la Aeroclubul “Constantin Manolache” din Deva, in organizarea unui show aviatic deosebit. Veti vedea planoare “dansand” pe muzica ascultata de publicul spectator si, daca raspundeti corect la intrebarile noastre, puteti castiga trei zboruri cu un avion ultrausor”, a declarat Mihai Floriean, presedintele Asociatiei “Aripi Romanesti”. Publicul va putea participa la o tombola cu premii constand in zboruri la bordul unui avion ultrausor. Ei vor trebui sa raspunda la intrebari din domeniul aviatic, iar primii trei norocosi vor avea parte de cate 15 minute petrecute la inaltime alaturi de pilotii Aeroclubului “Constantin Manolache” din Deva.

La eveniment vor lua parte reprezentanti ai Aeroclubului Romaniei, ai Asociatiei “Aripi Romanesti”, precum si oficialitati din partea Primariei Municipiului Deva si a Consiliului Judetean Hunedoara. Dan Antoniu este istoric de aviatie, autor a numeroase titluri, fiecare dintre ele extrem de bine documentate ( “Vanatorul IAR-80 – Istoria unui erou necunoscut” , “Aviatia Romana in prima zi de razboi – 22 iunie 1941″ , “Romanian Aeronautical Constructions”). Noua sa carte, monografia intitulata simplu “Vlaicu”, are ca scop crearea unei imagini cat mai exacte a ceea ce a insemnat viata si activitatea acestui mare om, pionier al aviatiei in Romania, si este bazata pe arhive oficiale sau private, texte, marturii, fotografii, artefacte si documente ale vremii. Asociatia “Aripi Romanesti” este o organizatie neguvernamentala si nepartizana, ce are ca scop promovarea aviatiei si a zborului in toate formele sale si, in special, promovarea aeronauticii si a aviatiei romanesti, in tara si peste hotare. De asemenea, asociatia “Aripi Romanesti” isi propune sa ajute la educarea si sensibilizarea opiniei publice, in special a tinerilor, cu privire la aviatie si la activitatile adiacente acesteia. In plan secundar, asociatia doreste sa informeze persoanele interesate de situatia curenta din domeniul aviatiei si a aeronauticii si despre pastrarea si promovarea istoriei aviatiei, indeosebi a aviatiei romanesti.

Partenerii media ai evenimentului sunt: Antena 1 Deva, Deva TV, Big FM, Mesagerul Hunedorean si Servus Hunedoara. Evenimentul este realizat cu sprijinul Aeroclubului Romaniei.

Pentru mai multe detalii, va rugam contactati: Mihai Floriean, Presedinte Asociatia “Aripi Romanesti” Telefon: +4 0730.169.898 Fax: +4 0314.052.715 E-mail: pr @ aripiromanesti.ro Web: www.aripiromanesti.ro

Sambata, 18 iulie 2009, incepand cu ora 11, la Muzeul Aviatiei din Bucuresti va avea loc vernisajul expozitiei de fotografie aviatica “Fotoavia 2009”. Aceasta initiativa vine din partea grupului “Romanian Spotters” si este sustinuta de Asociatia “Aripi Romanesti” si de Statul Major al Fortelor Aeriene Romane.

Expozitia se desfasoara cu ocazia aniversarii unui an de la lansarea pe piata a primei reviste aviatice ULM din Romania, Pilot Magazin. Fotoavia 2009 va cuprinde aproximativ 50 de fotografii color inramate, la rezolutie mare si dimensiune 40×30cm (A3) si va fi deschisa in perioada 18 iulie – 20 septembrie 2009.

Aditional, prin aceasta expozitie, spotterii romani doresc sa aduca un omagiu fostului comandant al Aeroclubului „Aurel Vlaicu” din Bucuresti si membru al Hawks of Romania, Mihai Dobre Tone, decedat la 5 iunie 2009, in urma unui accident aviatic.

“Prin acest proiect ne propunem sa promovam aviatia si domeniul aeronauticii romanesti, precum si fotografia de aviatie (plane spotting) prin prezentarea aeronavelor si a zborului prin intermediul fotografiilor realizate de unii dintre cei mai talentati membri ai comunitatilor pe care le reprezentam”, a declarat Mihai Floriean, Presedintele Asociatiei “Aripi Romanesti”.

“Ideea de a crea o comunitate de pasionati de fotografie de aviatie exista de mult in mintea noastra, insa abia acum un an si jumatate am reusit sa o concretizam. www.rospotters.ro este locul virtual de intalnire al tuturor fotografilor, profesionisti sau amatori, pasionati de aviatie. Fotoavia 2009 este primul eveniment pe care il organizam si speram sa starnim interesul publicului si sa-l aducem mai aproape de lumea zborului. Din acest motiv, si la expozitia noastra vor fi prezenti cativa ghizi, care vor prezenta fotografiile si vor da informatii tehnice despre imaginile expuse”, au precizat Nicolae Bisoceanu si Bogdan Pop, fondatorii comunitatii rospotters.ro.

Grupul “Romanian Spotters” a fost infiintat in noiembrie 2007, in Romania, si este o comunitate online ce numara peste 300 de membri activi. Grupul este format de pasionatii de aviatie si fotografie aeriana si poate fi gasit online la adresa www.rospotters.ro.

Asociatia “Aripi Romanesti” este o organizatie neguvernamentala si nepartizana, ce are ca scop promovarea aviatiei si a zborului in toate formele sale si, in special, promovarea aeronauticii si a aviatiei romanesti, in tara si peste hotare. De asemenea, Asociatia “Aripi Romanesti” isi propune sa ajute la educarea si sensibilizarea opiniei publice, in special a tinerilor, cu privire la aviatie si la activitatile adiacente acesteia.

Sponsorii acestui eveniment sunt: Pilot Magazin, Fly Level si Pilot Shop.

Pentru mai multe detalii, va rugam contactati:
Dragos DOBRE, Vicepresedinte Asociatia “Aripi Romanesti”
Telefon: +4 0734.101.887
Fax: +4 0314.052.715
E-mail: pr@aripiromanesti.ro
Web: www.aripiromanesti.ro

Asa cum am promis, revin cu amanunte despre spectacolul aviatic de la Brasov, din luna august.

Transilvaeroshow 2009 se va disputa in perioada 8-9 august pe aerodromul ed la Ghimbav, de langa Brasov. Doi piloti cu nume, Peter Besenyei si Veres Zoltan, plus Iacarii Acrobati (din pacate, Hawks nu cred ca vor mai veni) si 2 trupe destul de cunoscute, Mandinga si Jukebox, sunt ingredientele unui show ce promite destul de mult.

Programul este destul de variat si include un concurs de aeromodele, lansare de parasutisti, evolutii motodeltaplan, motoparapanta, girocopter, avioane ultrausoare, Zlinurile Aeroclubului si chiar un balon cu aer cald.

Mai multe detalii gasiti pe site-ul oficial: http://www.transilvaeroshow.ro/mainpage.html

“Blestemul” Clinceniului continua. Dupa accidentele lui Tone si Mugurel Uta, aerodromul de la marginea Bucurestiului revine in actualitate cu un nou incident. De aceasta data, pilotul a scapat cu viata.

Din primele informatii, un planor de tip IS-29 D2  a aterizat fortat intre Clinceni si Mihailesti, intr-un lan de porumb, pilotul acuzand dureri la coloana. Pilotul, Vlad Dascalescu, efectua un zbor in cadrl Campionatelor Nationale.

Aparatul a suferit pagube importante, dupa cum anunta cei sositi la fata locului.

Daca mai aflu ceva, am sa fac update. V-as ruga si pe voi sa postati orice informatie aveti in legatura cu acest incident.